Iata ca ceea ce sustin de mult timp reprezentantii PNL,  este validat si de specialistii in domeniu.
Specialiştii în fiscalitate prezenţi la dezbaterea Odiseea Fiscală 2010, organizată de Revista Română de Consultanţă şi Money Consulting spun ca sistemul fiscal din România ar trebui să fie transparent, predictibil şi stabil.
In cadrul dezbaterii s-a aratat ca  că un sistem fiscal transparent şi stabil le va permite contribuabulilor să îşi formeze strategii pe termen lung. Este nevoie şi de un nivel competitiv al impozitării şi de un mecanism de administrare fiscală adecvat.
Trebuie să se respecte principiile care există în Codul Fiscal. Romania nu are nevoie de o supranormare în materie fiscală. Principiile sunt de ajuns şi pot să creeze o viaţă mai uşoară tuturor prin respectarea legilor în vigoare. O legislaţie armonioasă ar duce la crearea unui mediu de afaceri stabil care să aibă la îndemână instrumente din politica penală prompte.
La fel de importante pentru experţii în fiscalitate sunt şi creşterea gradului de pregătire al angajaţilor şi asumarea raspunderii în cazul în care se fac abuzuri.

Interes: 14% [?]

Guvernul britanic a lansat miercuri, in parteneriat cu Google Earth, o harta interactiva care arata posibilele efecte ale schimbarilor climatice, .
Harta, realizata cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Centrul Met Office Hadley ilustreaza efectele unei cresteri a temperaturii globale cu patru grade Celsius fata de media epocii pre-industriale.
Intentia guvernului britanic este de a face cunoscut impactul pe care activitatile umane il are asupra mediului inconjurator. Harta arata si efectele incalzirii globale asupra recoltelor si a resurselor de apa. Site-ul include si filmulete cu experti climatici care explica rezultatele ultimelor studii asupra schimbarilor climatice si proiectele desfasurate in prezent.

Interes: 15% [?]

O veste cutremuratoare a cazut peste noi toti, ca un  trasnet, in aceasta dimineata: Madalina Manole a murit!

Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Interes: 16% [?]

Potrivit unui raport al Greenpeace International şi Consiliului European pentru Energii Regenerabile,  Uniunea Europeană ar putea obţine 92% din energie din surse regenerabile, precum eoliană şi solară, până în 2050, iar emisiile de  dioxid de carbon vor fi astfel reduse cu 95%, comparativ cu 1990,
Pentru aceste măsuri va fi nevoie de o investiţie de 2 miliarde de euro până la mijlocul secolului, dar aceasta va fi compensată prin economisirea a 2,65 miliarde de euro, rezultaţi din renunţarea la combustibili.
Raportul spune că un amestec de tehnologii deja existente plus răspândirea maşinilor electrice vor permite schimbarea dramatică în lumea energiei şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Germania a declarat că este gata să încerce această cale, precizând că va putea să aibă exclusiv energii regenerabile până în 2050. 16% din energia produsă în Germania este deja regenerabilă.

Interes: 16% [?]

Iata ca nu numai in Europa se pune cu asiduitate problema energiilor alternative. Astfel,  oficialii egipteni anunta ca Egiptul va avea in curand o centrala solara de 100 de megawati, estimata la 700 de milioane de dolari.
Centrala va fi construita intre 2012 si 2017 la Kom Ombo. Proiectul va fi finantat de mai multe institutii internationale, printre care Fondul African pentru Dezvoltare si Banca Mondiala, dar si prin Mecanismul pentru dezvoltare curata al Natiunilor Unite.
Acesta va fi al doilea proiect solar al tarii in ordinea marimii, dupa cel de la El-Koraymat ce va fi inaugurat la sfarsitul anului si va produce un total de 140 de megawati.
Cea mai mare parte din energia produsa in Egipt provine din statiile alimentate cu gaze naturale si, intr-un procent mai mic, din hidrocentralele din Delta Nilului. Cu toate acestea, guvernul s-a angajat sa produca 20% din energie din surse regenerabile pana in 2020. Egiptul ar putea chiar sa exporte energie solara prin proiectul Desertec initiative.
Tara are si un potential eolian important, iar Banca Mondiala estimeaza ca pana la 7,2 gigawati de energie eoliana ar putea fi produsi aici pana in 2022.

Interes: 17% [?]

Foştii deţinuţi politic primesc încă o palmă de la autorităţile statului român. După ce în anii comunismului au fost anchetaţi, arestaţi, torturaţi şi apoi, după eliberare, urmăriţi de Securitate până la Revoluţie, acum, Guvernul Boc le aplică o nouă umilinţă, stabilindu-le preţul suferinţei: 10.000 de euro. La 30 iunie 2010, Executivul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care modifică Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Oare ce ar mai trebui sa faca oamenii astia, atat cati au mai ramas, pentru ca Statul Roman, sa le recunoasca intr-un fel meritele si suferinta?

Interes: unranked [?]

 Zilele trecute mi-a atras atentia o stire care a aparut initial in The Guardian, potrivit careia, Germania ar putea sa se alimenteze in proportie de 100% cu energie regenerabila pana in 2050 si sa devina primul stat industrializat care renunta la combustibilii fosili. .
Tara se alimenteaza deja in proportie de 16% din surse eoliene, solare si alte surse regenerabile, de trei ori mai mult decat in urma cu 15 ani.
Oficialii Agentiei Federale de Mediu  spun ca o  conversie completa la energie regenerabila pana in 2050 este posibila din punct de vedere tehnic si ecologic. Este o tinta foarte realista, bazata pe tehnologia ce exista deja.
Germania este cel de-al doilea producator de energie eoliana din lume dupa Statele Unite. Doar in ultimul deceniu, 300.000 de locuri noi de munca au fost create in Germania in acest domeniu.
In jur de 40% din emisiile tarii provin din productia de electricitate, mai ales de centralele pe carbune.
Daca o tara puternic industrializata cum este germania isi pune problema alimentarii in proportie de 100% cu energie regenerabila, cred ca si noi trebuie sa luam masuri urgente in vederea implementarii unui astfel de sistem care pe langa avantajele evidente privind protectia mediului confera o serie intreaga de avantaje de ordin economic.

Interes: 19% [?]

De aproximativ o săptămână, mare parte din Moldova este acoperită de ape. Vieţi şi destine distruse, sărăcie şi deznădejde, aşa se poate rezuma, în doar câteva cuvinte, viaţa locuitorilor din zonele afectate de inundaţii.
 In tot acest timp, autoritatile au aratat cinism şi indolenţă, in contextual grav al situatiei din Moldova.
Hai sa vedem insa cum s-a ajuns aici dupa ce, ani la rand inundatiile au lovit zona in cauza.
După inundaţiile din iulie-august 2008, Guvernul României a dispus alocarea unor sume importante (aproximativ 8,5 milioane euro) din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru realizarea lucrărilor de înlaturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii, precum şi a lucrărilor de prevenire a efectelor calamităţilor naturale.
Guvernul Tăriceanu a distribuit autorităţilor locale din zonele afectate de inundaţii (aceleaşi zone ca şi acum) fonduri pentru îndiguri şi consolidări de maluri pe Siret, îndiguiri şi consolidări de maluri pe Prut, pentru supraînălţări de diguri pe aceleaşi două râuri, pentru amenajarea albiei râului Siret, etc..
Prin intermediul a trei HG-uri, guvernul din 2008 a suplimentat bugetul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu suma totală de 36.000.000 RON pentru seria de lucrări menţionate anterior.
Din HG nr.833/13.08.2008 aflăm că bugetul Ministerului Mediului a fost suplimentat cu 13.300.000 RON pentru a fi utilizaţi la realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada 22 iulie-5 august 2008.
Hotărârea de guvern nr. 834/13.08.2008 prevedea alocarea sumei de 20.000. 000 RON, din Fondul pentru Mediu, pentru executarea lucrărilor de înlăturare şi prevenţie a efectelor calamităţilor naturale, conform anexei HG-ului.
A treia hotărâre de guvern, nr. 835/13.08.2008, dispunea suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu încă 2.700.000 RON, pentru refacerea stocului de materiale folosite la lucrările destinate înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada 22 iulie-5 august 2008.
Aşadar, după dezastrele produse de inundaţiile din 2008, Guvernul Tariceanu a alocat suma totală de 36.000.000 RON, adică 8,5 milioane euro pentru refacerea şi consolidarea unor diguri pe de Siret, Prut, şi de pe Iza, şi pentru construirea unor diguri noi în zonele afectate de inundaţii.
Guvernul Boc  a schimbat traseul banilor: de la diguri pe Siret, la săli de sport
Ce s-a ales de toate aceste sume mari de bani destinate unor lucrări care să prevină dezastre de tipul celora pe care, din nefericire, le-am văzut şi în 2006, şi în 2008, şi iată şi în 2010?!
Fostul Ministru al Mediului în guvernarea Tăriceanu Attila Korodi, spune că: “Este adevărat ca s-a alocat în jur la 8 milioane şi ceva de euro, în special pentru îndiguiri pe Siret şi Prut, zone extrem de afectate de inundaţii atunci, ca şi acum. Eu ştiu foarte clar că, după ce s-au retras apele, am cerut celor de la Apele Române să inspecteze zonele sinistrate şi să întocmească un raport amănunţit cu toate lucrările care sunt necesare pe cursurile râurilor Siret, Prut şi Iza, în aşa fel încât, ceea ce s-a întamplat în vara lui 2008 să nu se mai repete. Iată că, din păcate s-a repetat tragedia din 2008. Din ceea ce ştiu eu, se pare că, după ianuarie 2009, după schimbarea guvernului Tăriceanu cu guvernul Boc, probabil din cauza lipsei banilor de la buget, s-a dispus oprirea investiţiilor respective”.
Asadar, in loc de lucrări pentru regularizarea cursurilor râurilor Siret, Prut şi Iza, Guvernul Boc a dat românilor zeci de săli de sport, şi acelea prost făcute sau neterminate, din cauza faptului că o mare parte din banii cheltuiţi au ajuns în conturile clientelei de partid.

In aceste conditii se pune o singura intrebare: Cine raspunde pentru pierderile de vieti omenesti?

Interes: 23% [?]

Intrebarea a venit in mod logic, dupa ce aseara intr-o emisiune televizata Primarul Constantei, Radu Mazare  a ridicat o chestiune foarte importanta.  Astfel, edilul evoca pozitia consulului libanez care arata disponibilitatea turistilor libanezi de a-si petrece concediile pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Primarul constantean era insa ingrijorat,  in conditiile in care turistii libanezi pot ajunge destul de greu in Romania ca urmare a unor probleme de ordin birocratic. Astfel,  cetatenii libanezi au nevoie de viza pentru a intra in Romania, viza care se poate obtine in aproximativ o luna. In acest timp, vecinii nostri bulgari acorda aceeasi viza in 24 de ore. Asa se face ca zilnic, 3 zboruri charter aterizeaza la Varna cu turisti libanezi,  in timp ce la Constanta ….
Pozitia primarului constantean este de inteles pentru ca omul este constient de i importanta deosebita a turismului pentru economia constanteana. Daca grija si preocuparea sa este de laudat, nu pot spune acelasi lucru pentru oficialii MAE.
Pana cand domnul Baconschi nu realizeaza ca turismul romanesc trebuie ajutat si ca el poate aduce venituri importante la buget mai ales in aceasta perioada de criza, ne vom uita in continuare la altii cum fac turism performant, iar noi,  vom continua sa ne plangem ca economia nu merge si nu avem  afaceri care sa sustina veniturile  la buget .

Interes: 23% [?]

Zilele trecute vorbeam despre obiectivele europene privind reciclarea deseurilor electrice si electronice. Iata ca si la noi incep sa se miste lucrurile in aceasta materie. Astfel,  Asociatia Romana pentru Reciclare RoRec a lansat in  acest weekend o campanie de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) impreuna cu autoritatile locale din 10 comunitati din Marginimea Sibiului.
Incepand de vineri 2 iulie si pana duminica 4 iulie, echipele RoRec au organizat un punct fix de colectare amplasat in centrul comunei Gura Riului, la „Pavilon”, si  mai multe mobile de colectare in Cristian, Orlat, Sibiel, Vale, Saliste, Amnas, Gales, Tilisca si Rod.
Iata deci ca se poate si la noi si salut pe aceasta cale aceasta initiativa care trebuie continuata si mai ales dezvoltata la nivelul marilor aglomerari urbane, mari „producatoare ” de deseuri de echipamente electrice si electronice.

Interes: 22% [?]